"
A natura ghjoca un rolu essenziale in a sucietà corsa. Di calchì unu chì scurda e so radiche, ùn si dice micca : « Ùn cunnosce più a filetta » ? Questa esposizione explora i ligami trà l'omu è u vegetale in una sucietà corsa principalmente agro-pasturale finu à a siconda metà di u XX° seculu, sottu l'angulu di l'etnubotanica è di l'etnulinguistica.
GENESI DI L'ESPOSIZIONE

Un patrimoniu vivu minacciatu d'obliu

Per seculi, i Corsi anu mantinutu cù e piante di u so territoriu una relazione profonda, fatta di sapori trasmessi oralmente di generazione in generazione. Medicina, alimentazione, custruzzione, musica, credenze ; u vegetale era à u core di ogni gestu di ogni ghjornu.

Hè stu patrimoniu immateriale, oghje fragilizatu, chì questa esposizione cerca à documentà, valorizà è trasmettà attraversu u prisma incruciatu di l'etnubotanica è di l'etnulinguistica.

APPRUCCIO SCIENTIFICU

Incruciare e discipline per rivelà i sapori

Stu prughjettu hè natu da una culletta di terrenu fatta cù l'ultimi depositari di sti saperi. Ogni pannellu incrucia dati linguistichi, fonti etnografichi è analisi botanichi, sottu l'angulu di l'etnubotanica è di l'etnulinguistica. I nomi corsi di e piante sò elli stessi degli archivi. L'approcciu interdisciplinariu vole rende accessibili cunnoschenze finu à quì sparghjite, ancurendule in u so cuntestu insulare è mediterraneu. Questa esposizione hè u fruttu di un partenariatu trà u Réseau Canopé de Corse, l'Università di Corsica è u Conservatoire Botanique National de Corse (CBNC) di l'Office de l'environnement de la Corse, è hè stata finanziata da a Cullettività di Corsica.

SUGHJETTU DI TESI

« Approche interdisciplinaire de la Corse et des Corses du XIIe au IIe siècle avant notre ère : dynamiques méditerranéennes, paléoenvironnement, occupation de l'espace, ressources et société indigène. »

A squadra daretu à a mostra
Squadra scientifica
Muriel Poli
Cuncepzione scientifica
Université de Corse - LISA UMR 6240
Marie-Françoise Saliceti
Cuncepzione scientifica
Université de Corse
Anne-Solen Gourdon
Cuncepzione scientifica
Conservatoire Botanique National de Corse
Caroline Favier-Vittori
Cuntributu
 
Isabelle Istria
Illustrazioni botaniche
 
Fabienne Terrone-Cianfarani
Scenografia & grafica
Réseau Canopé de Corse
Zéïnab Aly Camara
Concezzione grafica
Studentessa · Università di Corsica
Nove manere chì a Corsica avia di vive cù e so piante
I pannelli di a mostra
Ogni pannellu explora un usu diversu di u vegetale in a sucietà corsa tradiziunale, da a nanna cantata à u lettu di i zitelli finu à e nasse truccate da i pescatori. Un medesimu territoriu, nove reguardi.

Cliccate nantu à l’icona per affissà un pannellu.
Tenite u cliccu è move a topa per una rotazione 3D.

01 Impennà
U vegetale in a litteratura orale
LU vegetale hè una fonte millenaria d'ispirazione in a litteratura orale corsa : leghjendu, pruverbii, detti è canzoni à l'autori spessu anonimi. E nanne tradiziunali magnificanu a natura. In A nanna di u bambinu, Paul-Mathieu de la Foata addorme u zitellu cù u prufumu di a viola, di u timu è di a menta. Spezie cum'è a scopa o u fior d'alisu nutriscenu dinù u patrimoniu musicale corsu.
a scopa - bruyère fior d'alisu - bleuet a viola - viola u timu - timu
02 Sunà
A musica è i strumenti tradiziunali
A musica populare accumpagna i costumi di a cumunità corsa : feste religiose, feste pagane, travagli agriculi, matrimonii, doli. I strumenti detti « effimeri », i flauti di canna (a pirula, a cialamella), a tromba di scorza di castagnu, a ragana, a riverbula, sò fabricati da piante è resistenu difficiarmenti à u tempu. I strumenti à corda sò fatti d'aceru, di nuciaru o di piraru.
a canna - canna u castagnu - castagnu l'aceru - aceru u nuciaru - nuciaru
03 Crede
Credenze è tradizioni ligati à e piante
Parechji vegetali sò ligati à i costumi lucali, à i calendariii religiosi cattolichi è à e credenze pagane. L'olivu, a murza, u fiori di San Ghjuvanni è l'orpinu sò riputati per pruteghje da u focu è da a tempesta. A scopa, maladetta dapoi un episodiu biblicu, hè messa à bannu da e ghjese. U bacu, chì avia piattati Maria è Ghjesù, hè venerutu. U bussu orna l'arcu di a sposa. I sparaci salvatichi decoranu u presepiu.
u bussu - buis u bacu - arbousier a scopa - brughiera u fiori di San Ghjuvanni - millepertuis
04 Edificà
E piante in a custruzzione
A Corsica dispone di diverse essenze ripartite sicondu l'altitudine. U castagnu hè u lignu più aduprutu per e capriate, i pavimenti è i mobili. U faghu servia per e cadreghje. U ghjineparu è l'alzu sò riputati impurescibili in l'acqua è servenu per fà i luciuli è e rote di i mulini. Arbusti spinosi, u biancuspinu, u tangu à caveddu, u ginistru, faciani siepi naturali impenetrabili per e parcelle cultivate.
u castagnu - castagnu u ghjineparu - ghjineparu l'alzu - alzu u faghu - faghu
05 Curà
E piante medicinali
Prima di i medicamenti di sintesi, e piante salvatiche curavanu i malanni di ogni ghjornu. A malva, u sambucu, a viola è a lamaghja anu pruprietà calmanti. E piante diuretiche cum'è a vitriola o l'arba sciappapetra trattavanu i calculi rinali. Per e brusgiaturi è i reumatisimi, si adupravanu u fiori di San Ghjaseppu, l'arba santa è e puncicule. Oghje, u mercatu di e piante medicinali hè in piena espansione.
a malva - malva u sambucu - sambucu l'arba santa - arba santa a vitriola - vitriola
06 Curà l'animali
Curà l'animali cù e piante
In Corsica, a fitoterapia veterinaria si hè trasmessa di generazione in generazione in i pastori è l'allevatori. Una decuzione di frassu manteneva a salute di l'animali. U suchju di a nocca servia di disinfettante nant'à e piaghe. I pastori fabricavanu a peula, un gudrone di ghjineparu per tumbà i parassiti. Per a lattazione, si dava a lellara à e capre. À u mumentu di u parta, si aduprava u tristacu è u pateddu.
u frassu - frassu a nocca - nocca a lellara - lellara u pateddu - pateddu
07 Cucinà
E piante in a cucina tradiziunale
E piante salvatiche manghjavule (l'arbigliule) anu à longu ispirutu a cucina populare corsa. Cogliute in a campagna, formavanu a basa di a torta d'erbe (a torta / a bastella / a sciaccia erbosa), di a suppa o di l'insalata. Fra esse : a rosula, a menta, l'orechje di capra, a frisgiula, a puncicula, l'articula. Aromi cum'è u rosumarinu, l'alloru, a nepita, u finochju è a matricaghja accumpagnanu carni è salse. A murta, u bacu, e prugnule è l'ascinziana servenu per cunfitture è alcolici.
a murta - murta u bacu - bacu a nepita - nepita u finochju - finochju
08 Nutrisce l'animali
Nutriscia l'animali cù e piante
In a tradizione agro-pasturale, e piante sò cunnisciute è chiamate sicondu e so pruprietà per l'animali. U lupinu era cultu, battitu è poi macinatu per nutriscia i porchi. L'orzu, a veccia è u vitichju servianu di foraghju. A ferula, manghjabule verde, diventa tossica è mortale una volta secca. U pateddu hè altamente tossicu per l'omu malgradu e so bacche apprezzate da e pernice. Questi saperi anu datu locu à espressioni in lingua corsa.
u lupinu - lupinu a ferula - ferula u pateddu - pateddu a nocca - nocca
09 Custruice
Fabricà oggetti incù e piante
L'arburi è l'arbusti di a machja furniscenu a materia prima per i oggetti di ogni ghjornu. I pastori cunfeziunavanu e fattoghje in ghjuncu, i tinelli in ghjineparu è a prevula in ferula. E spazzule eranu fatte di scopa, i panieri di saliciu, i materassi di casci di granone o d'asfoldu. U lignu d'alzu servia per fà i zocculi è e rote di i mulini. A murta permettia di truccà e nasse di pesca è l'acuglie per accuncià e rete.
u ghjuncu - ghjuncu a scopa - scopa a murta - murta l'asfoldu - asfoldu