Parolle è usi di a terra in Corsica
Sta mostra v’invita à percorre u mondu agriculu tradiziunale di a Corsica attraversu testimonii in lingua corsa, fotografie di terrenu è analisi linguistiche : carte di sintesi, lessichi bilingui, studii di furmazione di e parole. Hè u frutu di u prugramma NALC-BDLC cunduciutu da l’UMR CNRS 6240 LISA di l’Università di Corsica Pasquale Paoli.

Origine
In u 1975, u Novu Atlante Linguisticu è Etnograficu di a Corsica (NALC) hè statu mise in opera da u CNRS. A Banca di Dati Lingua Corsa (BDLC), criata in u 1986, li hè stata rapidamente associata per trattà informaticamente i dati di l’inchieste.
Stella Retali-Medori · Aurelia Ghjacumina Tognotti
UMR CNRS 6240 LISA
Ubbiettivu
Ducumentà è mette in valore u lessicu agriculu tradiziunale corsu, araccoltù pressu i ultimi pussiditò ri di i sapè antichi di l’isula. Studià a variazione di a lingua in u spaziu è in u tempu, i ligami trà lessicu, ghjesti, ughjetti è pratiche, grazie à circa 600 dumande ripartite per tematiche agricule.
Risultati
A BDLC hè in linea à bdlc.univ-corse.fr è dà accessu à e forme fonetiche, ortografiche è à i lemmi di u lessicu corsu. Offre carte di variazione lessicale è testimonii in corsu. A cullezione Detti è usi di Paesi publica i materiali in forma di munografie accessibule à tutti.
L’agricultura tradiziunale in Corsica
Finȧ à a seconda mità di u seculu XX, a Corsica era una sucietà maiurmente agrupasturale. Ogni famiglia cultivava a so terra, falciava u so fienu, raccoglieva e so castagne, pressava e so olive è vindimmia va a so vigna sicondu ghjesti trasmessi di generazione in generazione, è no minati in una lingua ch’era intimamente ligata à elli. E trasformazzioni prufonde ch’hà cunnisciutu l’isula, l’esudu rurale, a mecanizazione, l’abbandunu di i culturi tradiziunali, hanu fragilizatu stu patrimoniu. Oghje, i ultimi pussiditò ri di sti sapè si fanu rari. Raccoglie a so parolla hè presèrvà una mimoria irrimpiazzabile : quella di i ghjesti, di i strumenti, di e stagione è di e parole ch’emu danu sensu. Sta mostra percorre nove duminii agriculi : fienagione, lavori, cereali, mulinu, ortu, arburicultura, castagna, uliva, vigna. Lu face attraversu testimonii araccoltù di u nordu à u sudu di l’isula, fotografie di terrenu è analisi linguistiche chì rivelanu cumu a lingua corsa hà no minatu, inventatu è trasmessu sti sapè nel corsu di i seculi. Infine, a cullezione Detti è usi di Paesi publica una parte di i materiali in forma di munografie : lessicu bilinguu, carte, testimonii in corsu cù traduzionie franzese.
U pannellu interattivu
Cliccate nantu à l’icona per affissà un pannellu.
Tenite u cliccu è move a topa per una rotazione 3D.
Summarium di a mostra
Squadra scientifica
Stella Retali-Medori
Maître di cunferenze-HDR in Scienze di u Linguaghju
UMR CNRS 6240 LISA · Università di Corsica
Aurelia Ghjacumina Tognotti
Ingegnera di ricerca
UMR CNRS 6240 LISA · Università di Corsica
Zéïnab Aly Camara
Cuncezzione grafica
Studiente · Università di Corsica
In partenariatu cù
Cullettività di Corsica
ADECEC · Laboratoire LISA UMR 6240 CNRS
I pannelli
Scopre d'altre mostre virtuale
-
E nostre mostre virtuale sò stati realizati dopu à mostre tempurarie, cù u scopu di rende perennu è d'apre i dati di a ricerca. E nostre mostre virtuale sò stati realizati dopu à mostre tempurarie, cù u scopu di rende perennu è d'apre i dati di a ricerca. Ghjuvatoghji in l'accumpagnamentu à l'amparera culturale di u gran'pubblicu, sò un arnese di mediazione scentifica chì prupone una sperienza immersiva è. favurizeghja l'acquistu di e cunniscenze ringrazia à u numericu.
-
U parfumu in l'Antichità
-
E piante è i so usi tradiziunali in Corsica
-
U 14, Cent'anni dopu