Document précédent Document suivant
Ghjacumu Thiers

Citer ce document : Mattei, Julian, Ghjacumu Thiers, Médiathèque Culturelle de la Corse et des Corses, consulté le 29 mars 2024, https://m3c.universita.corsica/s/fr/item/2187

Signaler une erreur ?
Titre : Ghjacumu Thiers
Description : Bastiacciu di ceppu è di core, Ghjacumu Thiers hè un puntellu maiò di u Riacquistu di l’anni settanta. Agregatu di l’Università, fece u prufessore di lettere classiche in Nizza, Aiacciu è Bastia nanzu di raghjunghje l’università di Corsica in lu 1983 induv’ellu si busca una catedra di lingua è cultura regiunale cù u gradu di prufessore di l’Università. Hè ancu statu u presidente di a ghjuria di i cuncorsi di u CAPES di corsu da u 1995 à u 1998. Duttore in linguistica, hè dinù l’autore di parechji travagli scentifichi in u duminiu di a sociolinguistica cum’è Papiers d’identités ch’ellu publicheghja ind’è Albiana in lu 1989 è chì hè ricacciatu da a so tesa di dutturatu. Da u 1994 hè statu u direttore di u Centru Culturale Universitariu chì s’incaricheghja di l’animazione culturale nantu à u campus è di e rilazione di l’Università di Corsica cù i stabilimenti d’insignamentu superiore di u cuntinente è di u Mediterraniu. Tandu trova omu in u so percorsu un impegnu impurtante assai per a prumuzione di a lingua corsa è a messa in ballu di una pulitica culturale. Hè d’altronde u presidente di l’associu di sustegnu di u centru culturale universitariu chì caccia ogni simestru a rivista literaria Bonanova. Fattu si stà chì Ghjacumu Thiers ci sparghje u so talentu di scrivanu di spressione corsa, scrisse in modu regulare ind’è l’anni settanta in a rivista Rigiru, diretta da Dumanicantone Geronimi è publicò ancu e so cronache è studii ind’è Kyrn. Face propiu parte di quelli ch’omu chjama di solitu «  A leva di u settanta » è chì dete à a Corsica parechji metudi d’amparera di u corsu cum’è Stà à sente o Pè (cù G. Chiorboli) è Dì tù, un metutu audiù urale (cù G. Chiorboli è G.T Rocchi). In lu 2013 caccia un metudu numericu d’amparera di u corsu, Imparà u corsu, cù l’associu di sustegnu di u Centru culturale universitariu. Cunnisciutu dinù per a so puesia, Ghjacumu Thiers hà cacciatu parechje racolte cum’è L’arretta bianca, in lu 2006 o In e dite, in lu 2007. Firmò ancu canzone chì sò oghje successi tremendi di E duie Patrizie, Canta u Populu Corsu, I Muvrini, Tavagna o puru I Surghjenti. Dramaturgu produttivu assai, diresse a truppa di a Scola Corsa è di a Scola Aperta, è scrisse parechje pezze cum’è L’Orcu, U Rè, A scusa di Pasquale Paoli, Pandora, U Casale, I Strapazzi di Bazzicone o puru Tutti in Ponte novu, ghjuvendu si assai di a scrittura cum’è arnese pedagogicu in u quatru di i so corsi di lingua corsa. Ghjacumu Thiers a si pruvò, cù cullaburazione diverse à creà e rilazione cù l’attori culturali d’altrò cum’è Marco Cini à l’università di Pisa. Scrivanu di talentu è rumanzeru si busca u premiu di u libru corsu in lu 1990 cù u so primu rumanzu A funtana d’Altea chì fù ancu publicatu in francese, talianu è in rumenu. In lu 1996 caccia u so sicondu rumanzu A barca di a Madonna chì sera ancu traduttu in francese sottu à u titulu di La vierge à la barque. In lu 2003 publicheghja u so terza rumanzu in lingua corsa, In Corpu à Bastia induv’ellu sparghje a so passione per a so cità nativa è ch’omu ritrova longu à a so opera. In lu 2013 u so ultimu rumanzu, I Misgi, riceve u premiu di u libru corsu di a Cullettività territurale di Corsica. Da poi u 2012, Ghjacumu Thiers hè u presidente di l’Accademia di i vagabondi di u cunsigliu di a lingua corsa è hè incaricatu di una missione di creazione culturale per l’Università di Corsica. Riferenze bibliugrafiche : Papiers d’identités, Ajaccio, Albiana, 1989. A funtana d’Altea, Aiacciu, Albiana, 1990. A barca di a Madonna, Aiacciu, Albiana, 1996. In corpu à Bastia, Aiacciu, Albiana, 2003. Septième ciel, Aiacciu, Albiana, 2007. I Misgi, Aiacciu, Albiana, 2013. L’arretta bianca, Aiacciu, Albiana, cull. E Cunchiglie, 2006. In e dite, Aiacciu, Albiana, cull. E Cunchiglie, 2007.    
Discipline : Littératures
Créateur : Mattei, Julian
Date : 1945
Langue : Corse
Licence : Cette œuvre est mise à disposition selon les termes de la Licence Creative Commons Attribution - Pas d'Utilisation Commerciale - Pas de Modification 4.0 International, à la condition expresse de citer l’institution de conservation et l'identifiant de la ressource comme suit : « Médiathèque Culturelle de la Corse, [identifiant de la ressource] ».

Ajouter un commentaire

J’accepte les conditions d’utilisation et j’accepte de publier ma contribution sous licence CC BY-SA.

Commentaire

Aucun commentaire pour le moment ! Soyez le premier à en ajouter un !